Cercul literar de la Cluj

Autori: Eugen BARZ, Camelia BUZATU, Rodica Alina CARCEANSCHI, Angi Melania CRISTEA, Marin DUMITRESCU, Corina GEORGESCU, Iulia GHIDIU, Florin GOLBAN, Raoul Andreas HORN, Valeria MERCA, Ileana NEMEȘ-POP, Nicolae NISTOR, Iuliana PAȘCA, Dragoș Cosmin POPA, Savu POPA, Veronica POPA, Mioara RÎȘNOVEANU, Rebeka TӦRӦK-AGOSTON, Adrian VIZIREANU, Emilia POENARU MOLDOVANPrefață: Emilia Poenaru Moldovan Note critice: Ionel Bota, Raluca Faraon, Otto Havran, Daniel Onaca, Emilia Poenaru Modovan, Andra Tischer Cercul Poeților, vol. 2 are 20 de semnatari, membri ai Cercului Literar de la Cluj, un cenaclu de poezie și proză înființat la 1 august 2016. Prezentul volum (300 de pagini), nr 11 în colecția Cercul Literar de la Cluj/poezie vine să contureze și să valideze calitatea poeziilor autorilor antologați, oferind nume deja consacrate precum și nume noi în peisajul liric din România (12 poeți) și din Europa (8 poeți)."Într-o perioadă în care românii sunt mai dezbinaţi ca niciodată, doi poeţi de excepţie, Emilia Poenaru Moldovan și Eugen Barz, au reuşit un veritabil miracol. Existenţa Cercului Literar de la Cluj o continuă, în alte condiţii istorice, pe cea a Cercului Literar de la Sibiu. O „Junimea” locală, am spune, funcţionând mai ales în mediul on line. Într-o perioadă foarte scurtă, Cercul Literar de la Cluj a reuşit să adune sub cerul unic al limbii române mai multe promoţii de poeţi şi de prozatori, însoţite de câteva voci critice. Unii dintre membrii Cercului s-au afirmat deja prin volume proprii, fiind remarcaţi de critica literară. Interesant este că membrii Cercului clujean sunt de vârste şi de profesii diferite, de pe tot cuprinsul ţării, dar şi din spaţii străine. Curios e că nimeni din cercul acestor scriitori de excepţie nu pare să fie atins de sindromul conflictului între generaţii. Îi uneşte pasiunea pentru literatură, talentul lipsit de ifose vedetiste, o prietenie exemplară. Prin existenţa şi realizările Cercului Literar de la Cluj se afirmă cel mai ..

Alexandru Iancu semnează volumul de debut Atentat la singurătate(86 pag.), al șaptelea din colecția „Cercul Literar de la Cluj/poezie” a Editurii Colorama. "Dragoste, singurătate, vervă ludică, ironie sunt ingrediente din cele mai pașnice, dar care, dozate după o știință poetică matură a unui poet care nu pare deloc începător, dau un amestec exploziv, adică o carte interesantă și vie, scrisă cu talent și originalitate.Sensibilitatea romantică și un lirism sănătos, ținut în frâu, alături de inserțiile livrești bine absorbite în texte cu accente suprarealiste - în acest amestec nebun de culoare și simțuri împrăștiate cu tot cu creieri pe pereți/ cu privirile răstignite de plâns/ nu știm si nici nu suntem/ nu am fost și nici nu vom fi/ interesați să știm unde ne sunt ochii / în această deflagrație a cărnii îndrăgostite/ spre satisfacția domnului Antoine de Saint-Exupéry, sunt căile pe care mizează Alexandru Iancu, în mod inspirat am spune, în devenirea sa ca poet" - Emilia Poenaru Moldovan (prefaţă)"Cartea „Atentat la singurătate“ a poetului Alexandru Iancu împletește, atât în formă cât și în fond, o încrucișare dialectică între „singurătatea de frontieră“ și „îngerul păzitor“ ducându-ne dinspre „o durere metalică“ înspre ispășirea eternă „în care Dumnezeu a turnat puțin cer“! Subiectele abordate sunt lipsite de umpluturile atât de îndrăgite de mulți dintre poeții contemporani. Clar și la subiect se armonizează poemele între ele dând formei (și evident conținutului) acea trecere „in sucum et sangium“, cum a spus Cicero. Limba folosită de autor amintește de perfecțiunea limbii folosită pe vremuri de școlile unui Tucidite sau Homer, limbă clară, nealterată de „neologisme vetuste“ care au năpădit întreaga Europă!Lipsa semnelor de punctuație dau versurilor libertatea de a curge, asemănând poemele unui tablou suprarealist unde imaginile diverse se îmbină la o privire mai atentă și de la o anumită distanță. Complexitatea poemelor lui Alexandru Iancu dau dovadă de o..

Vasi Cojocaru-Vulcan semnează volumul de debut Coliba mea de ceamur(92 pag.), al optulea din colecția "Cercul Literar de la Cluj/poezie" a Editurii Colorama."Creația poetică a lui Vasi Cojocaru-Vulcan, reflex spiritual și sinteză a multor generații de dinaintea lui, poate trezi noi vibrații afective și un sporit grad de reflecție în cititori, ca un mesager sincer, inspirat, al adevărurilor și simțămintelor vieții noastre de toate zilele. Este o picătură de eternitate într-o astfel de lucrare, a talentului și a zeului creator – ca de altfel în creațiile tuturor celor înclinați spre frumos – încât poetul nostru poate spune ca Horațiu: Non omnis moriar (nu voi muri de tot), căci partea cea mai bună a ființei umane a cristalizat în versuri memorabile gânduri și simțiri profund umane la o temperatură înaltă a verbului tămăduitor de suferințe. Lirism, modernitate, expresivitate autentică în densitatea și culorile verbului, poezia lui Vasi Cojocaru-Vulcan este mesajul unui talent indiscutabil cât și un reper cert în configurația liricii de astăzi!" - Christian W. Schenk (prefaţă)"Poetul face parte dintr-un clan select, cel al persoanelor care iubesc necondiționat poezia și i se dăruiesc în întregime.„Tot zbuciumul mării-ntr-o scoică.../viața mea toată/ ocean de neliniști” își rezumă poetul destinul artistic." - Emilia Poenaru Moldovan...

Viorel Birtu-Pîrăianu semnează volumul CUIBURI ÎN CER (110 pagini), al zecelea din colecția "Cercul Literar de la Cluj/poezie"."Tratând doar trupul ca medic și-a dat seama că nu e destul și a început să clădească prin poezie o altă lume, vindecătoare și dătătoare de speranță.  Poetul construiește în acest volum „cuiburi în cer” dintr-un fir călăuzitor al tuturor poeziilor sale  - iubirea.Viorel Birtu Pîrăianu este fără îndoială unul dintre poeții în numele cărora Schiller a formulat nemulțumirea: „Ah, de ce n-o fi putând sufletul să vorbească altui suflet în mod direct?”  Și pentru că a constatat că e nevoie să-și obiectiveze sentimentele prin intermediul realității ce-l înconjoară, poetul s-a lăsat în voia intuiției și fanteziei și a început să-și organizeze materialele livrate de un mediu de multe ori ostil sufletului, în versuri.Așa s-a născut poezia lui Viorel Birtu-Pîrăianu, bântuită de angoasă: „o amintire roasă de un gând pe calendar/ lacrima a curs și s-a scurs între noi/cuvântul a sângerat la margine de veac” și de  viziunea unei zguduiri universale „fântânile seacă și timpul coboară/ se aprind cuiburi în cer/  mai arde un gând prin copaci despuiați/ pe ziduri coboară agonic amurgul”. Iubirea, plecările, despărțirile, pașii pierduți, gândurile și timpul sunt teme pe care poetul le decantează emoțional, le ordonează coerent stilistic și cărora le găsește sensul poetic și  pentru totdeauna, „cuiburi în cer”" - Emilia Poenaru Moldovan..

Eugen Barz semnează volumul Iarba din ceainic(92 pag), al nouălea din colecția "Cercul Literar de la Cluj/poezie" a Editurii Colorama. "Elaborată sobru, inteligent și cu o eleganță la care contribuie atât desenele sculptorului Vlad Ciobanu cât și ilustrația copertei făcută de pictorul Marin Arsene, această carte ne convinge că poetul stăpânește toate simbolurile și lucrurile. Imaginarul său poetic ne face părtași la ivirea treptată a unei realități ce instituie un nou raport al cuvintelor cu lucrurile, semănând izbitor cu o catedrală plină cu șerpii râvniți de mirese." - Emilia Poenaru Moldovan"Enigmatice, versurile lui Eugen Barz sunt un aliaj paradoxal de referințe domestice și îndrăzneli suprarealiste. Poezia se naște din asemenea proiecții imposibile în lipsa talentului. Autorul își cucereste  cititorii prin imaginile sale directe, ce par a contempla lucrurile imediate printr-o lentilă aburită, sau filtrate de o peliculă acvatică. Imagini necontrariindu-ne, totuși, prin excesele incongruenței, ci inducând o stare de suspendarea realității, crâmpeiele unei fericiri de o clipă." - Adrian Popescu"Din multe titluri de poeme remarcabile şi metafore izbutite, Eugen Barz îşi pune volumul sub semnul decantărilor, a infuziilor şi alege o sintagmă din poemul Cerneală fără final: Iarba din ceainic. Deloc întâmplător, poemul dezvăluie nuanţe din intimitatea actului creator a unui poet care a debutat târziu, lăsându-se cu greu în voia impulsului de a scrie: „mintea mi se stinge/ în cerneala sterilă,/ se înmoaie în iarba din ceainic,/ aburi se îngroaşă în faţa mea ca fumul./ De sus totul e putred,/ trupul meu se întrupează în ultimul fir de păr negru”. Poezia se revendică de-a lungul paginilor în texte relativ scurte şi dense, construite fie din esenţe unice, fie din mixaje paradoxale, prin intermediul cărora autorul ne vrăjeşte cu aparentă uşurinţă şi apoi ne dezvrăjeşte fără milă. Eugen Barz observă lumea şi se implică emoţional, înce..

SEVERUS, un volum de proză scurtă (118 pagini), nr. 3 din colecția Cercul Literar de la Cluj/proză și al doilea volum de proză al autoarei după "Ca vântul și ca gândul", 2004, ed. Casa Cărții de Știință. Volumul de poezii "Cheia închisorilor mele" al Emiliei Poenaru Moldovan, care a deschis seria colecției Cercul Literar de la Cluj/poezie a editurii Colorama a luat premiul de debut al USR filiala Cluj, în 2016. "E multă delicatețe în aceste povestiri, e și ironie și umor, e și cinism dar și mult lirism, totul derulat ca într-o reverie decupată dintr-un vis al copilăriei. Cartea se citește cu plăcere, prozatoarea având un stil format, simplu, degajat, fără alambicări lexicale, nu fără apelări însă, uneori, la simboluri și parabole. E reconstituită astfel, din fragmente, o întreagă lume trecută, în care vârsta inocenței își află locul aparte, în care lectorul se refugiază cu plăcere, furat de propunerile unor intrigi naive, grave din perspectiva vârstei copilăriei, și nici nu e nevoie de mai mult. Proza de acest tip are întotdeauna menirea de a provoca, celui căruia i se adresează, emoții și lacrimi de duioșie. Cartea de față este o fereastră deschisă spre inocența pe care omul matur a pierdut-o și de care e atâta nevoie în lumea de azi, brutală și mult prea cinică uneori." - Constantin Cubleşan (prefaţă)..

Mioara Anastasiu semnează volumul Vise clandestine, Editura Colorama, 2016, al doilea din colecția „Cercul Literar de la Cluj/poezie" a Editurii Colorama(90 pag.) Urmând parcă îndemnul Virginiei Woolf : notează și durerea trece, poeta își scrie toate suferințele, neîmplinirile dar și bucuriile sublimate în rondeluri și sonete, poezii clasice ca formă dar moderne și inedite ca expresie poetică. Autoarea reușește imposibilul: transmite prin versurile ei vibrația iubirii la cote estetice înalte în acest secol automatizat și electronic în care sentimentul cu pricina a ajuns un emoticon sub formă de inimă.  Prefață: Geo Vasile Argument: Christian W. Schenk „Vise clandestine confirmă adevărul precum că poezia salvează viaţa, (titlul unui celebru eseu al cunoscutei poete Donatella Bisutti), adevăr în care Mioara Anastasiu crede cu tărie, definind astfel caracterul taumaturgic al poeziei. Cu condiţia însă de a avea conştiinţa că poezia înţeleasă în acest fel, nu este ceva exterior fiinţei noastre, ci ceva ce se află înlăuntrul nostru, ca şi cum ar face deja parte din noi.” - Geo Vasile „În Vise clandestine, spontaneitatea versului, bogăția imagistică, verva stilistică, inovația lexicală, sinceritatea trăirilor (adică tocmai calitățile importante prin care poeta își înnobila volumul anterior) se estompează în mod voit, trecând în fundal pentru a face loc în prim-planul liricii Mioarei Anastasiu, introspecției izbăvitoare, meditației existențiale (cu accente nostalgice și chiar tragice, uneori), pentru a marca, eminescian, „setea noastră de haos” în versuri sobre, concise, dăruite cu o impresionantă încărcătură semantică și semiotică, versuri șlefuite cu migală și cu pasiune, dăltuite în piatra greu de modelat a veșniciei." - Christian W. Schenk..

Eleanor Mircea semnează romanul Visul lui Antim (112 pag.) a doua carte de proză, după Antologia TREPTE din colecția Cercul Literar de la Cluj/proză. Cu trei volume de versuri și o serie de eseuri, recenzii și cronici literare publicate în reviste, iată că Eleanor Mircea își completează biografia de scriitor și cu proză. "Poate că, la capătul acestor considerații, mulți se vor întreba totuși, cine este acest Antim? O asemenea nedumerire nu poate decât să crească (ori să se adâncească), dacă voi răspunde că el este marele absent al povestirii! Și la propriu și la figurat. Cei ce vor citi această povestire vor înțelege de ce. Cât despre visul lui, sunt nevoit să recunosc că întrebarea pe care mi-am pus-o la început persistă: ce reprezintă acest vis al lui Antim: un șir de întâmplări petrecute ori lanțul unor întâmplări de astăzi, vizând (și prefigurând) stări de fapte prezente cu simbolice prelungiri în viitor? Pe măsură ce va savura firul narațiunii, cititorul este încurajat să-și formeze propria părere. Opinia pe care eu mi-am format-o este că această povestire nu este nici una nici alta sau, mai degrabă, și una și alta, dar mai ales, o partitură scrisă de călugărul Antim și interpretată cu măiestrie și curaj de confratele său, monahul Damian, întru deliciul vrednicului auditoriu, care suntem noi, cititorii frumoasei povestiri de față" - Daniel Onaca (prefaţă)"Revenirea lui Isus pe pământ, adică a speranței, a libertății conștiinței, a iubirii, a fost visată de secole și închipuită în diverse forme de către omenire. Cea mai celebră parabolă despre această revenire, Marele Inchizitor, ar putea părea punctul de plecare  pentru Visul lui Antim, însă romanul lui Eleanor Mircea este totuși o construcție originală, plină de farmec și suspans. Aici, bătrânul călugăr Damian întinerește și devine Isus fără să știe, fiind îndrumat într-un labirint oniric de către tânărul Antim, călugăr și el, mort în trup încă de la începutul romanului, dar atât de vi..